Alcibiade (450 î.Hr.-404 î.Hr.) un important om de stat atenian, orator și general în timpul Războiului Peloponesiac. În urma eșecului Expediției Siciliene din 413 î.Hr. a fugit în Sparta și a devenit consilier militar spartan, iar mai târziu a dezertat în Persia după încheierea războiului. A fost asasinat la ordinul lui Lisandru în 404 î.Hr.
Biografie
Alcibiade s-a născut la Atena în 450 î.Hr. fiul proeminentului general Cleinias și al aristocratului Deinomache, descendent al lui Ajax. Alcibiade a fost instruit în retorică de către Socrate, dar s-a remarcat prin comportamentul său indisciplinat; era cunoscut ca având o atitudine extravagantă și un libido insațiabil, având relații în trei și patru cu bărbați și femei deopotrivă. Socrate avea să-i salveze viața în Bătălia de la Potidaea din 432 î.Hr. și Socrate l-a salvat din nou în Bătălia de la Delium din 424 î.Hr.
Alcibiade a ieșit pentru prima dată în evidență când a început să pledeze pentru o acțiune ateniană agresivă după Pacea lui Nicias din 421 î.Hr. întrucât era ofensat de faptul că spartanii aleseseră să negocieze prin intermediul lui Nicias și nu prin el din cauza tinereții sale. Alcibiade l-a denunțat pe Nicias pentru că nu a reușit să se asigure că spartanii le-au acordat atenienilor puteri depline și independente de negociere, dar mai târziu s-a aliat cu Nicias pentru a rezista încercărilor lui Hyperbolos de a-i ostraciza, determinând poporul să-l exileze în schimb pe Hyperbolos. Alcibiade a sprijinit masacrarea bărbaților din Melos și înrobirea femeilor și copiilor în 416-415 î.Hr. și a avut un copil cu una dintre femeile înrobite.
În 415 î.Hr. s-a pronunțat în favoarea trimiterii unei expediții pentru a ajuta orașul sicilian Segesta împotriva lui Selinus, crezând că o campanie ar aduce mai multe bogății Atenei și ar extinde Liga Deliană, la fel cum au făcut-o războaiele greco-persane. Lui Nicias i s-a dat comanda expediției, ceea ce l-a înfuriat pe Alcibiade. Dușmanii politici ai lui Alcibiade i-au adus acuzații de sacrilegiu după ce o statuie a unui zeu a fost găsită mutilată, obligându-l pe Alcibiade să fugă în Sparta. A servit ca și consilier strategic, propunând sau supervizând mai multe campanii majore împotriva Atenei. Totuși, și în Sparta, Alcibiade și-a făcut dușmani puternici și a fost nevoit să dezerteze în Persia. Acolo, a servit ca sfătuitor al satrapului Tissaphernes până când aliații săi politici atenieni au determinat rechemarea sa. A servit apoi ca strategos atenian timp de mai mulți ani și a susținut o lovitură de stat oligarhică în 411 î.Hr. Alcibiade a fost victorios împotriva spartanilor în Bătălia de la Abydos în același an și, un an mai târziu, a capturat Cyzicus și alte câteva orașe regionale după Bătălia de la Cyzicus. În 409 î.Hr. a asediat naval Calcedon și i-a forțat pe aceștia să ajungă la un acord cu atenienii, iar în 408 î.Hr. s-a alăturat asediului Bizanțului.
După aceste succese, s-a întors la Atena în primăvara anului 407 î.Hr. și a fost întâmpinat cu o primire de erou la Pireu. Toate procedurile penale împotriva sa au fost anulate și acuzațiile de blasfemie au fost retrase și, în 406 î.Hr. a pornit din Atena cu 1.500 de hopliți și 100 de corăbii, nereușind să cucerească Andros înainte de a continua spre Samos. Înfrângerea sa în bătălia de la Notium a dus la înlăturarea sa de la comandă, la cererea dușmanilor săi, și a fost exilat pentru a doua oară.
Moarte
Moartea lui Alcibiade
După încheierea Războiului Peloponesiac în Bătălia de la Aegospotami, Alcibiade a traversat Hellespontul și s-a refugiat în Frigia, unde a încercat să obțină ajutorul regelui ahemenid Artaxerxe al II-lea al Persiei împotriva Spartei. Cu toate acestea, satrapul Pharnabazus al II-lea – la ordinul generalului spartan Lysander – și-a pus soldații să-l asasineze pe Alcibiade. Pe când se pregătea să pornească spre curtea persană, Alcibiade a constatat că reședința sa a fost înconjurată și incendiată. Alcibiade a fost nevoit să fugă cu un pumnal în mână și a fost ucis de o ploaie de săgeți.
Galerie
Adaugați o fotografie în această galerie .