Category strength and term maps

Am folosit metodologia noastră pentru a identifica BCT-uri pentru populațiile masculine și feminine separat. Diagramele hărților termenilor sunt prezentate în secțiunea suplimentară 7, figurile S7-S97, pentru toate limbile din WCS cu cel puțin opt respondenți de sex masculin și opt de sex feminin. Luând în considerare toate cuvintele de culoare din toate limbile WCS, în multe cazuri, subpopulațiile masculine și feminine par să utilizeze o utilizare similară a cuvintelor. Cu toate acestea, suntem interesați să studiem cazurile în care comportamentele de numire ale bărbaților și femeilor par a fi foarte diferite. Pentru a ilustra unele asemănări și diferențe posibile în ceea ce privește forța categoriilor între masculi și femele, începem cu două exemple. Figura 1 prezintă valorile forței categoriale feminine și masculine, CSF și CSM, alăturate pentru două limbi WCS.

Panelul din stânga arată punctele forte ale categoriilor în ceea ce privește subpopulațiile masculine și feminine ale limbii Bauzi (L12 în arhivele WCS). Fiecare punct roșu (albastru) reprezintă un cuvânt de culoare și este trasat la o înălțime care corespunde puterii categoriei sale feminine (masculine), valoarea CSF (CSM). Punctele care corespund aceluiași cuvânt sunt conectate prin linii negre. Dintre cele șapte cuvinte de culoare folosite de vorbitorii din Limba 12, cinci sunt clasificate ca termeni de culoare întotdeauna de bază (cei doi termeni de culoare niciodată de bază au puterea categoriei 0), și chiar și atunci când sunt separate în subgrupuri masculine și feminine, cele cinci cuvinte sunt întotdeauna de bază în ceea ce privește ambele subpopulații; ordonarea puterii categoriei termenilor este foarte asemănătoare la bărbați și la femei. Hărțile termenilor din populație pentru subpopulațiile masculine și feminine, pe care le denumim TMw,F și TMw,M pentru fiecare categorie corespunzătoare unui cuvânt w, sunt prezentate sub formă de hărți termice în Fig. 2. Fiecare pixel dreptunghiular din hărțile termenilor reprezintă un cip de culoare utilizat în WCS, astfel încât pixelii din hărțile termenilor și cipurile de grilă WCS sunt orientați în același mod; setul complet de cipuri WCS este prezentat în Fig. S1 din secțiunea suplimentară 1 pentru referință. O umbrire mai întunecată în hărțile termenilor indică faptul că culorile corespunzătoare sunt denumite cu cuvântul wi de către o fracțiune mai mare a subpopulației. Culoarea albă în hărțile termenilor indică faptul că culorile corespunzătoare nu sunt niciodată denumite cu cuvântul wi. Putem observa că comportamentul de denumire al vorbitorilor de sex feminin și masculin se potrivește îndeaproape pentru toți cei cinci termeni de culoare relevanți.

Subpopulațiile masculine și feminine prezintă comportamente diferite în limba cakchiquel (L17 în arhivele WCS). În Fig. 1, panoul din dreapta, putem observa că ordonarea termenilor în funcție de puterea categoriilor derivate din gen este foarte diferită. Vom reveni la această limbă în secțiunea în care vom explora diferențele concrete în comportamentul masculin și feminin de numire a culorilor.

Pentru a obține o imagine mai globală a cât de asemănătoare sau diferite pot fi, în general, comportamentele de numire masculine și feminine, cuantificăm diferențele dintre TMw,F și TMw,M folosind funcția Diff (TMw,F, TMw,M) în toate limbile și în toate cuvintele de culoare care sunt de bază în ceea ce privește cel puțin unul dintre genuri. Figura 3 prezintă o histogramă a tuturor acestor date. Putem observa că, deși majoritatea termenilor de culoare prezintă un comportament similar de denumire masculin/feminin, există termeni în care diferența este relativ mare; există 19 cuvinte de culoare, care acoperă 14 limbi, care au valori Diff (TMw,F, TMw,M) mai mari de 0,25.

O întrebare importantă este dacă diferențele mari de clasificare a culorilor obținute aici sunt într-adevăr o semnătură a diferențelor de comportament între femele și masculi. Ar putea fi posibil ca orice împărțire aleatorie a unei populații în două grupuri să dea unele diferențe de categorizare (sau, aspectul hărții termenilor) doar din întâmplare. Pentru a studia semnificația statistică a rezultatelor din Fig. 3, am împărțit la întâmplare fiecare populație în două subgrupuri (grupul de pseudomale și grupul de pseudofemei) și am aplicat aceeași metodologie pentru a găsi distribuția globală a diferențelor dintre comportamentele de numire pseudomale și pseudofemei din fiecare limbă. Apoi am numărat și înregistrat numărul de termeni care au valoarea Diff peste 0,25. Am făcut acest lucru de 10.000 de ori; Fig. 3 prezintă distribuția numerelor obținute, cu aria normalizată pentru a fi egală cu 1 unitate.

Să presupunem acum următoarea ipoteză nulă: „19 sau mai multe cazuri cu Diff ≥ 0,25 pot fi obținute prin împărțirea aleatorie a fiecărei populații în două subgrupuri”. Rețineți că, atunci când este normalizată pentru a avea o suprafață unitară, histograma din Fig. 3 poate fi interpretată ca o distribuție de probabilitate care arată probabilitatea de apariție a n termeni cu Diff ridicat. În cazul în care ipoteza nulă este corectă, „coada” histogramei normalizate, evidențiată în portocaliu, ar avea o arie mai mare sau egală cu 0,05 (folosind un prag de 95%). Cu toate acestea, nu este cazul – aria observată este de aproximativ 0,0191, ceea ce implică faptul că un grad mare de diferență în comportamentul de numire, presupunând că subgrupurile sunt formate prin divizarea aleatorie a populației generale, apare cu o probabilitate foarte mică. Prin urmare, putem concluziona că diferențele observate prin studierea bărbaților și a femeilor sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Analiza celor 19 termeni care satisfac Diff (w) > 0,25 arată că trei termeni provin din limba karaja (L53 în arhivele WCS): ikura, iura și idy. În Kay et al. (2009) se menționează că colectarea de date privind denumirea culorilor a fost neregulată pentru această limbă – datele au fost colectate în grupuri mai degrabă decât de la indivizi, ceea ce face ca hărțile termenilor individuali, ale subpopulației și ale întregii populații să prezinte distribuții neobișnuite. Prin urmare, omitem această limbă din studiu; rețineți că omiterea L53 din toate simulările produce în continuare o histogramă cu o dimensiune a cozii mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că excluderea L53 nu modifică concluziile analizei semnificației statistice.

Dacă am fi ales să observăm termenii cu Diff (w) > 0,2, am fi găsit 79 de termeni în setul de date WCS. Acesta este un număr prea mare de termeni pentru a fi studiați de la caz la caz în această lucrare, deși evidențiem câteva exemple speciale din acest set în Discuție. Efectuând o analiză suplimentară a semnificației, constatăm că mai puțin de 1% din 10.000 produc 79 sau mai mulți termeni cu Diff (w) > 0,2, astfel încât putem concluziona că studiul acestui set de termeni este, de asemenea, relevant.

Studii de caz: diferențe mari între hărțile termenilor feminini și masculini

După eliminarea L53 din studiu, ne rămân 16 cuvinte din 13 limbi; informații detaliate pentru aceste limbi sunt furnizate în Tabelul 1. Mai jos vom explora acești 16 termeni de interes. Luând în considerare hărțile color ale limbilor care apar pe această listă, putem identifica următoarele grupuri cheie determinate de diferențe mari între bărbați și femei:

• Un gen lexicalizează o categorie sau o scindare de categorie, iar celălalt gen nu o face (limbile 75, 81, 30, 94, 103, 67). Acest lucru ar putea fi cauzat de faptul că un gen învață/achiziționează o categorie înaintea celuilalt gen, iar în cazurile noastre cu diferențe ridicate acest lucru se întâmplă în regiunea „verde/albastru/greu” a spațiului de culoare. În mod convențional, „grue” se referă la colecția de culori care pot fi descrise în limba engleză fie prin albastru, fie prin verde.

• Genrele lexicalizează categorii similare, dar pot avea nume preferate diferite pentru categoria respectivă. Acest lucru ar putea fi cauzat de sinonimele cuvintelor de culoare native (limba 103), sau de cuvinte de culoare împrumutate care concurează cu cuvintele de culoare native existente (limbile 67, 45, 17). În cazurile noastre cu diferențe ridicate, observăm că acest lucru se întâmplă în regiunea „violet” și (un exemplu) în regiunea „verde/albastru/gru” a spațiului cromatic.

• Altul (limbile 6, 21, 34, 46, 49).

În continuare, analizăm mai detaliat cazurile care indică apariția unei categorii în schema de clasificare a culorilor unui singur gen. În mod specific, evidențiem comportamentul de numire a culorilor prezentat de limbile Murle, Patep, Colorado, Tboli, Walpiri, Mazahua, Huastec și Cakchiquel. Restul cazurilor cu diferențe mari (denumite mai sus „altele”) nu prezintă un comportament neobișnuit sau interesant, așa că le abordăm în secțiunea suplimentară 2.

Cazul 1: Murle (L75)

Limba murle are un singur termen, nyapus (w11), care are o valoare Diff ridicată, a se vedea al doilea rând din Fig. 4. Putem observa că, potrivit subpopulației feminine, w11 desemnează ocazional regiunea „albastru deschis” a culorilor, în timp ce subpopulația masculină nu folosește deloc w11. Vorbitorii de sex masculin folosesc doar w1 pentru a desemna culorile grue. În timp ce femeile folosesc, de asemenea, w1 pentru a desemna culorile grue (categoria grue), hărțile termenilor par să indice faptul că subpopulația feminină a folosit o categorie suplimentară slabă care acoperă culorile „albastru deschis”, pe care subpopulația masculină nu o folosește. Observăm, de asemenea, că categoria grue pentru femele este polarizată spre nuanțele de verde, în timp ce „grue” masculină este relativ echilibrată.

Cazul 2: Patep (L81)

Limba Patep are un singur termen, bilu (w8), care are o valoare Diff ridicată, vezi al treilea rând din Fig. 5. Putem observa că w8 desemnează cel mai bine regiunea „albastră” a culorilor. Cu toate acestea, putem vedea, de asemenea, prin colorarea pe scară de gri a categoriei w8 masculin, că vorbitorii de sex masculin nu folosesc w8 suficient de des sau suficient de consistent pentru a califica w8 ca fiind CSM de bază. Într-adevăr, vorbitorii de sex masculin au folosit w2 pentru a desemna culorile „albastru” și „verde” și, de asemenea, folosesc ocazional w1 pentru a desemna culorile „verzi”. Femeile separă distinct categoriile de culori „verde” și „albastru” cu w2 și, respectiv, w8.

Cazul 3: Colorado (L30)

Limba Colorado are un singur termen, losimban (w4), care are o valoare Diff ridicată, vezi primul rând din Fig. 6. Femeile folosesc w6 pentru a desemna „albastru” și w4 pentru a desemna „verde”. În schimb, bărbații folosesc rar w4 pentru a desemna atât culorile „verde”, cât și „albastru”; w6 este folosit destul de rar de către populația masculină și pare a fi folosit pentru a desemna culorile care nu se încadrează într-o categorie cunoscută.

Cazul 4: Tboli (L94)

Limba Tboli are un singur termen, gingung (w7), care are o valoare Diff ridicată (vezi Fig. 7). Femeile folosesc w7 pentru a desemna „albastru-violet închis”, în timp ce bărbații folosesc rar w7; culorile „albastru-violet închis” nu sunt reprezentate în nicio altă categorie masculină.

În următoarele studii de caz, observăm coexistența unor nume concurente pentru aceeași categorie de culoare.

Cazul 5: Walpiri (L103)

Limba Walpiri are un singur termen, wajirrkikajirrki (w12), care are o valoare Diff ridicată, vezi al doilea rând din Fig. 8. Femelele au două cuvinte concurente care desemnează culori „verzi”: w12 și w14. Culorile „negru” și „albastru” sunt acoperite de w7. Pe de altă parte, bărbații folosesc rar w12 pentru a desemna „verde”, dar folosesc w14 (și foarte ocazional w7) pentru a desemna „verde”. În afară de o prezență slabă în categoria w7, culorile „albastre” apar în categoria nebazică w10 atât pentru bărbați, cât și pentru femei (cu o forță mai mare pentru femei). Walpiri a fost analizată în detaliu în Lindsey și Brown (2009), care au identificat existența a cinci motive de denumire a culorilor în această limbă; se pare că diferențele de gen în denumirea culorilor contribuie la această diversitate.

Cazul 6: Mahahua (L67)

Limba Mazahua are doi termeni care au valori Diff ridicate: morado, și verde. Ne referim la aceste cuvinte ca fiind w28 și, respectiv, w47, pe baza enumerării WCS. Hărțile termenilor masculini și feminini pentru w47 sunt prezentate în al șaselea rând din Fig. 9. Putem observa că vorbitorii de sex masculin nu folosesc aproape niciodată w47 pentru a desemna vreo culoare, în timp ce femeile folosesc w47 cu o frecvență și o consecvență ridicată atunci când descriu culori care se apropie de categoria „verde” din limba engleză. Acest lucru este deosebit de interesant atunci când luăm în considerare hărțile termenilor din w4, prezentate în al doilea rând din Fig. 9. Femelele folosesc w4 pentru a desemna culorile englezești „blue”, în timp ce bărbații folosesc w4 pentru a desemna combinația de culori „blue” și „green” („grue”). Prin urmare, acesta este un exemplu în care un gen lexicalizează o categorie mare („grue”), în timp ce celălalt gen o împarte în două categorii mai mici („blue” și „green”). Hărțile termenilor masculini și feminini pentru w28 sunt prezentate în al cincilea rând din Fig. 9. w28 este utilizat de către bărbați și femei pentru a desemna regiunea „violet” a culorilor. Cu toate acestea, vorbitorii de sex feminin folosesc doar w28 pentru a desemna „violet”, în timp ce vorbitorii de sex masculin folosesc și w7 pentru a desemna același set de culori.

Cazul 7: Huastec (L45)

Limba Huastec are doi termeni, morado și muyaky (w5 și w6), care au valori Diff ridicate (vezi Fig. 10). Femeile și bărbații folosesc ambii termeni pentru a desemna regiunea „violet” a culorilor. Cu toate acestea, vorbitorii de sex feminin preferă w6, în timp ce vorbitorii de sex masculin preferă w5. Este interesant faptul că, în această limbă, bărbații folosesc termenul morado, împrumutat din spaniolă, în timp ce femeile folosesc termenul (tradițional) muyaku. Acest lucru arată un model similar cu cel găsit de Samarina (2007) în limbile din Caucaz, care se explică prin diferențele de gen în ceea ce privește stilul de viață. Femeile, care sunt de obicei implicate în practici care necesită atenție la alimente, coloranți și plante, au tendința de a folosi termeni de culoare indigeni, descriptivi. Bărbații, în schimb, se implică în comerț și în alte activități dincolo de mediul domestic, ceea ce îi determină să folosească termeni de culoare mai abstracți, adoptați.

Cazul 8: Cakchiquel (L17)

Limba cakchiquel are un singur termen, lila (w16), care are o valoare Diff ridicată, a se vedea al cincilea rând din Fig. 11. Femeile folosesc w16 pentru a desemna „violet deschis”; bărbații folosesc w16 cu mai puțină frecvență și consecvență atunci când descriu același set de culori. Cu toate acestea, putem observa că, în timp ce femelele folosesc w10 pentru a desemna culorile „violet închis”, masculii folosesc w10 pentru a desemna toate culorile din regiunea „violet”, inclusiv varietățile deschise și închise.

Exemplare de categorii masculine și feminine

În Fider et al. (2017) am prezentat metodele de identificare și analiză a exemplarelor de categorii în funcție de datele dintr-o sarcină de denumire a culorilor. Aplicând aceste metode la subpopulațiile feminine și masculine, am constatat că, deși în unele limbi, exemplarele masculine și feminine erau diferite, acest rezultat nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, în sensul că modele similare au fost observate în simulările cu populații pseudomale și pseudofemale selectate aleatoriu. Trebuie remarcat faptul că algoritmul care localizează exemplarul unei categorii depinde de găsirea centroidului tridimensional al unei colecții de culori și de proiecția acestuia înapoi pe setul de culori WCS. Colecția originală de culori provine din setul de culori WCS, care este ales în primul rând de pe „suprafața” unui solid de culori tridimensional; calcularea centrului de masă și proiectarea înapoi pe grila WCS introduce un potențial de eroare, iar rezultatele aparent aleatorii ale exemplarului masculin/feminin poate fi pur și simplu o consecință a acestei probleme. Detalii cu privire la metodele și rezultatele noastre bazate pe exemplare pot fi găsite în secțiunea suplimentară 4.

.